Muzeul Vrancei

Mausoleul Soveja

MAUSOLEE

Plecând din Focşani pe vechiul drum al poştelor, astăzi Drumul European E 85, se ajunge la intersecţia de la Tişiţa unde se desprinde spre nord – vest o şosea modernizată ce duce spre Panciu. De aici, urmând drumul pe traseul turistic al Văii Şuşiţei, se ajunge în Soveja. Comuna este situată pe Valea Pârâului Şuşiţa, unde se întâlnesc Munţii Vrancei cu Subcarpaţii de curbură, la altitudinea de ,,650 m d’asupra nivelului Mărei”. În satul Dragosloveni al comunei Soveja „se ridică sobru şi masiv în înfăţişare, covârşitor prin numărul destinelor care s-au împlinit aici într-o odihnă veşnică, Mausoleul Soveja, mărturia cumplitelor lupte de pe cuprinsul Văii Şuşiţei”.

În vara anului 1917, Soveja s-a aflat pe una din laturile „Triunghiului de foc” – Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, pe aceste locuri purtându-se una din cele mai crâncene bătălii ale Războiului de Întregire. După bătălia de la Mărăşeşti, frontul s-a stabilit pe Valea Şuşiţei, armata germană atacând, la 28 august 1917, diviziile ruseşti din zonă reuşind să pătrundă între acestea care au fost obligate să se retragă. Intervenţia trupelor române, asociate cu rezervele ruseşti, au oprit înaintarea germană în zona Varniţa. „Ziua de 1 septembrie trebuia să fie ziua decisivă a bătăliei” pentru ambele tabere beligerante, zi în care acţiunea războinică se întinsese pe tot frontul Muncelului, teritoriu în care fiecare  îşi fixase zona de luptă.

După bătălia disperată pentru cucerirea Dealului Porcului, unul din punctele strategice importante, lupta va continua şi în zilele următoare, cu atacuri şi contraatacuri locale neîntrerupte. În timpul acestor lupte desfăşurate în sectorul Dealul Secuiului şi până spre pârâul Zăbrăuţului, în ziua de 21 august / 3 septembrie 1917 a căzut la datorie eroina de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu şi nu a fost singura, urmată fiind de alţi eroi români. Un alt exemplu de eroism în bătălia de aici, de la porţile Moldovei, a fost cel al grănicerului Constantin Muşat care rămânând fără braţul stâng în timpul luptelor din iarna anului 1916, ceruse să nu fie reformat şi să lupte ca aruncător de grenade „ca să nu lase ţara fără serviciul singurului braţ care-i rămăsese teafăr. El a murit la postul de mare cinste, pildă mişcătoare de înţelegere a datoriei către ţară, dincolo de marginele fixate şi de legile firii şi de ale   oamenilor”.

Bătălia din zona Varniţa – Muncelu a fost pornită de către armata germană în speranţa că va recâştiga poziţiile pierdute în înfrângerea de la Mărăşeşti şi Oituz, dar speranţa lor „s’a prăbuşit însă în asalturile zadarnice de pe dealul Porcului şi bătălia şi-a schimbat aspectul. Germanii au trebuit să se ţină în defensivă, pentru a resista asalturilor pe cari Românii, trecuţi la ofensivă, le-au dat pe platoul Muncelului”. Astfel, armata germană şi-a încheiat operaţiunile războinice pe frontul din Moldova, rămânând doar „cu amintirea unei iluzii şi a unei decepţii. Iar pe hartă, o linie foarte arcuită arată urma unei ruperi de front…în care diviziile româneşti erau orânduite ca un cerc de fier în jurul berbecului ce lovise şi spărsese zidul frontului apărat de ruşi” având ca şi românii pierderi de vieţi omeneşti.

Recunoştinţa eternă a românilor pentru acei ostaşi care au înfruntat cu sfidare moartea, care prin jertfa lor au făcut stavilă de netrecut în faţa armatelor germane, unii dintre ei servind chiar de dincolo de moarte, s-a materializat în ridicarea unui mausoleu în care toţi aceşti eroi şi-au găsit locul cuvenit.

Iniţiativa a avut-o Comitetul Central al Societăţii „Mormintele Eroilor căzuţi în război” care dorea să construiască „un Mausoleu de onoari cu osuariu în parcul Hotelului dela Soveja şi a cărui  valoare va fi între 2.500.000 şi 3.000.000 lei formând o podoabă nu numai pentru Soveja ci şi pentru Judeţul Putna şi un punct de pelerinaj unde vor fi depuse rămăşiţele tuturor Eroilor căzuţi pentru întregirea neamului şi în acea regiune. Comitetul Central vă roagă prin mine ca să bine voiţi a ne ceda porţiunea de teren din dreptul şoselei spre Lepşa şi la drum având 40 / 50 m”.

În acest sens Societatea a organizat o loterie, aşa cum reiese dintr-o Adresă primită de Prefectura Putna la 12 aprilie 1922, din partea Ministerului de Interne, în care se aducea la cunoştinţa acesteia că „Pentru ridicarea unui lăcaş de vecinică odihnă vitejilor cari şi-au dat viaţa, smălţând cu oasele lor munţii, văile şi codrii din Vrancea, un comitet de iniţiativă a hotărât facerea unei loterii, din al cărui produs să se ridice un Mausoleu la Soveja, judeţul Putna, unde să se adune osemintele vitejilor.

Această loterie fiind aprobată de Minister, avem onoare a vă ruga să permiteţi vânzarea biletelor ce se vor emite în curând şi să daţi tot concursul D-vs la cererea delegaţilor zisului Comitet”.

La apelul Ministerului de Interne de a se sprijini loteria Soveja au răspuns favorabil unele cercuri şi comitete din ţară. Printre acestea se numără comitetele şi cercurile dobrogene care au avut în atenţia lor strângerea de fonduri în vederea ridicării unor monumente în diferite localităţi din ţară, printre care şi Soveja. Astfel „…se sprijină, prin contribuţii băneşti înălţarea mausoleului eroilor Primului Război Mondial care au luptat pe Valea Putnei, edificat în comuna Soveja din acelaşi judeţ”.

La 7 iulie 1923, Comitetul de iniţiativă pentru Mausoleul Eroilor necunoscuţi „Soveja” adresa prefectului rugămintea de a organiza o manifestare de amploare      pentru punerea pietrei fundamentale a mausoleului. Solemnitatea punerii pietrei fundamentale programată pentru data de 29 iulie 1923 nu s-a putut ţine şi s-a amânat pentru 27 septembrie 1923. Pentru buna desfăşurare a manifestării s-a întocmit un Program.

Actul de întemeiere care trebuia îngropat la temelia edificiului a fost întocmit de către generalul Arthur Văitoianu şi în el s-a specificat istoricul, precum şi sub care episcop,  guvern, prefect şi primar s-a pus piatra fundamentală.

Opera arhitectului George Cristinel construcţia Mausoleului, a cărui piatră fundamentală a fost pusă din iniţiativa Societăţii „Văduvele de Război” şi „Cultul Eroilor” în anul 1923, a durat până în anul 1928, când s-au acoperit nişele cu plăcile de marmură cu numele eroilor şi a fost inaugurat în anul 1929.

Mausoleul a devenit şi un loc de pelerinaj şi veneraţie atât pentru locuitorii comunei şi ai judeţului, cât şi pentru cei din alte localităţi ale ţării. Aici se organizau comemorări ale eroilor, aşa cum sa întâmplat în anul 1938, cu ocazia celor 22 de ani ce     s-au scurs de la bătăliile desfăşurate pe Valea Şuşiţei în anul 1917.

Arhitecţi şi constructori, specialişti din Bucureşti, după o minuţioasă cercetare a satului cu poziţiile lui peisagiste, au dat dovadă în alegerea amplasamentului de pricepere şi desăvârşit simţ artistic. Înlăturând ideea de a construi mausoleul proiectat în ograda mănăstirii sau în mijlocul satului, la Izvorul lui Bucur sub Răchitaşul sau pe Dealul Mănăstirii, ei au hotărât construirea acestui monument la intrarea în parcul staţiunii tăind în taluzul începutului de pantă, pe unde exista o cărare. Aşa cum se vede şi astăzi, mausoleul formează prin arhitectura sa, prin semnificaţia simbolică a faţadei majestuoase a intrării în staţiune, dându-i un aer de gravitate şi măreţie.

Astfel, Mausoleul Eroilor a fost ridicat pe înălţimea aflată la 200 de metri de Cimitirul German.

Accesul către intrarea principală se face din şoseaua ce urcă spre staţiunea Soveja, pe un şir de trepte din piatră cu o deschidere amplă. Treptele se desfăşoară pe patru terase succesive şi pornesc de la un peron semicircular în centrul căruia este amplasat un vas ornamental, de mari dimensiuni. De o parte şi alta „două tunuri, trofee din luptele glorioase de la Mărăşeşti străjuiesc fixate pentru totdeauna pe soclurile lor din piatră de Kliva, adusă din muntele Macradeu din apropiere”.

Mausoleul se înfăţişează ca o cetate din piatră, cu planul în formă de cruce şi acoperişul conceput ca o cupolă. La construcţia lui s-au folosit piatra şi marmura. Suprafaţa construită este de 550 metri pătraţi. Accesul în interior se face prin uşa din fier montată într-un ancadrament din piatră rotunjit la partea superioară. În interior se află criptele în care au fost reînhumaţi 528 de români, ruşi, germani, austrieci şi unguri. În faţa criptelor s-au montat plăci de marmură pe care s-au inscripţionat numele celor înhumaţi. Osuarul adăposteşte osemintele a 1.612 ostaşi neidentificaţi. Numărul militarilor germani comemoraţi este de 279, înhumaţi în  anul 1917.

Deasupra intrării se înalţă un fronton din piatră a cărui inscripţie săpată în marmură ne aminteşte că: „Aici odihnesc ostaşii căzuţi pe aceste plaiuri în războiul       1916 – 1919”.

Pe frontonul de pe latura estică, înălţat de o cruce din piatră, pe care s-a montat o placă albă de marmură citim inscripţia:

„Ostaşi ce-aţi căzut pentru ţară,

Viteji ai credinţei, soldaţi

Ori unde’n morminte voi staţi

Vă fie ţărâna uşoară!”.

Pe latura vestică, tot pe o placă de marmură amplasată pe fronton, pe care s-au săpat versurile:

„Cei ce căzut-au pentru ţară

Pe lanul câmpului bogat

Jertfind o’ ntreagă primăvară

Nu au murit ci-au înviat!”.

Zona de protecţie este înconjurată de un zid construit din piatră de râu. Incinta adăposteşte şi clădirea muzeului în care au fost expuse mărturii ale anilor de glorie ai armatei române (documente originale, fotografii cu aspecte din luptele purtate pe aceste locuri, hărţi, arme din Primul Război Mondial, brevete şi medalii primite de ostaşii români pentru faptele de eroism de care au dat dovadă în timpul bătăliilor din vara anului 1917). Clădirea Muzeului a avut de suferit în urma unui incendiu din anul 1936, ceea ce a necesitat lucrări de reparaţii.

Monumentul a intrat în ample lucrări de reparaţii în cadrul Proiectului „Drumul de glorie al armatei române în Primul Război Mondial” (finanţat cu fonduri europene), prin care s-a urmărit restaurarea, consolidarea, reabilitarea şi introducerea într-un circuit turistic a Mausoleelor de la Focşani, Mărăşeşti, Mărăşti şi Soveja.

În anul 2012 s-au finalizat lucrările de restaurare la clădirea Muzeului, continuând cele ale Mausoleului.

Mausoleul şi Muzeul din Soveja, „Aceste două aşezăminte îi dau un prestigiu, îi dau măreţie şi deşteaptă în sufletele fiecărui vizitator al Sovejei, un sentiment de serioasă şi profundă înălţare morală”.

Alături, într-o clădire situată în spatele Mausoleului, s-a amenajat un Muzeu în care s-a expus material  foto – documentar şi armament folosit de ostaşii români în timpul luptelor din Primul Război Mondial.